Oamenii sunt foarte preocupaţi de felul în care îşi
cheltuie banii, dar prea puţin de modul în care îşi cheltuie timpul.
Dacă ai timp, poţi face bani. Dar dacă ai bani, poţi
cumpăra timp? Cu bani poţi cumpăra lucruri, cu timp poţi cumpăra viaţă. Ce ar
trebui preţuit mai mult?
Ce înseamnă, de fapt, a trăi? Fiindcă mulţi confundă “a
trăi” cu “a exista”. Mulţi dintre noi trăim ca nişte roboți programaţi să facem
ceea ce trebuie… şi nu ne mai rămâne timp să facem şi ceea ce ne place. Încet,
încet, uităm să mai trăim pentru noi şi uităm că a trăi înseamnă a te bucura de
viaţă. Ne hrănim trupurile, dar uităm să ne hrănim şi sufletele.
Toată lumea se plânge de timp… şi totuşi, văd oameni care
îl irosesc. Oameni care nu fac nimic pentu sufletele lor, care irosesc ore
preţioase cu lucruri care nu le aduc niciun beneficiu şi nicio bucurie…
Nu ar trebui să aşteptăm până în ziua în care să realizăm
că, deşi avem toate lucrurile pe care le-am dorit, suntem, de fapt, săraci...
Săraci în amintiri frumoase, săraci în oameni dragi alături. N-ar trebui să ne
trezim într-o zi realizând că nu am trăit destul, că ne-am irosit pentru nişte
lucruri trecătoare, pentru ambiţii fără rost, că am pierdut clipe preţioase pe
care le-am fi putut petrece frumos.
Timpul nu aşteaptă pe nimeni… El trece cu fiecare secundă
şi cu fiecare bătaie de inimă. Amânăm să trăim şi alergăm după bani… Iar
cândva, când va fi prea târziu, ne vom dori să dăm tot ce avem pentru puţin
timp… puțin timp pentru oameni, pentru muzică, pentru natură, pentru iubire...
pentru viață.
