Copyright © Lucian's blog
Design by Dzignine
Friday, 19 July 2013

Prietenia

Știm cu toții că avem nevoie de prieteni și că nu putem trăi fără ei. Dar ce facem atunci când ei uită de noi, nu mai au timp pentru noi? Cu timpul ne maturizăm și ne dăm seama cât important este să avem prieteni adevărați. Viața este ca o petrecere, invităm mulți prieteni, unii pleacă mai devreme, alții rămân toată noaptea, unii râd cu tine, alții râd de tine, unii întârzie la petrecere. Dar după ce petrecerea se termină, puțini rămân să te ajute la curățenie. Și de cele mai multe ori, nu ei sunt cei care au făcut mizerie.
Sunt acei "prieteni" care atunci cand intra intr-o relatie uita de prieteni ,uita de tot ....aceea nu iti sunt prieteni . Le-as spune simple "cunostinte" care atunci cand se vad singure apeleaza la tine pentru trecerea timpului .
Prietenii adevarati nu te vor da la o parte nici macar atunci cand isi fac o iubita. Aceștia sunt adevărații tăi prieteni. Doar aceștia contează cu adevărat!
Prietenii adevărați au un loc special în inima noastră și au rolul de a ne fi mereu alături, de a ne sfătui și de a ne apăra. Spuneam cu ceva timp în urmă că adevăraților prieteni nu trebuie să le spunem că avem o problemă, ei știu deja când avem nevoie de ei.
Adevărații prieteni își fac timp pentru noi, au răbdare să ne asculte și să ne sfătuiască, și asta nu înseamnă că trebuie mereu să fie de acord cu noi.
Prietenii adevărați sunt cei care își țin promisiunile și vor avea mereu curajul să îți spună adevărul în față, chiar dacă nu e mereu plăcut.
Prieteni îți sunt cei care râd cu tine, nu de tine atunci când se fac glume.
Prietenii își lasă deoparte treburile și vin să te ajute, cu mare drag, fără să aștepte nimic în schimb.
Prietenii adevărați nu se supără unul pe celălalt, iar dacă o fac, nu sunt orgolioși și își cer scuze și se împacă.
Adevărații prieteni au mereu cuvinte frumoase despre tine, nu te bârfesc pe la colțuri.
Adevărații prieteni se sprijină, se susțin , se încurajează atunci când trebuie să-și atingă obiectivele.
Foarte important, prietenii adevărați nu sunt geloși și invidioși pe ceea ce ai sau pe ceea ce ai realizat, ei se bucură pentru tine din suflet.
Adevărații prieteni sunt cei care cred în tine chiar și atunci când nici măcar tu nu mai încredere în tine!

Adevărul este că unii oameni rămân alături de tine doar dacă au ceva de câștigat. Când își ating scopul, ei pleacă. Rar pierdem prieteni sau iubiți, dar în timp ne dăm seama care merită să ne fie prieteni și care sunt prieteni adevărați!
Wednesday, 17 July 2013

De ce sa mai continui cand nu esti apreciat la adevarata ta valoare ?!

De multe ori se intampla sa fi mintit ,manipulat si fraierit pe fata in fiecare zi . Sunt zile cand ajungi sa constientizezi ca unii oameni , analfabeti de meserie, ajung sa fie platiti mai bine ca tine, care vorba aia ...."ai facut scoli sa ajungi sa fi respectat ,ai devenit o persoana inteligenta, cu multe aptitudini" dar defapt iti dai seama ca unul care nu poate lega doua cuvinte, e platit triplu fata de tine, avand o munca de 3x mai usoara ca si a ta . Pe moment in mintea ta apar intrebari fara raspuns si ganduri care nu duc nicaieri . De parca nu era de ajuns, pe langa tine ai parte si de un anturaj de tot rahatul ,care indiferent ce le-ai propune, ei te vor tot acolo cu o viata mediocra si incearca mereu sa te traga in mocirla in care sunt si ei.
De cele mai multe ori ajungem sa toleram toate astea , si le trecem cu vederea . Nu "de prosti" ci de faptul ca nu ne cunoastem adevarata noastra valoare .
 Vina este doar a noastra , pentru ca acceptam un comportament de mana a 2-a si-i il lasam sa ramana in viata noastra . Adevarul este ca persoanele din viata noastra sunt reflectii ale noastre si fiecare are rolul ei de a ne invata ceva .
In momentul in care ti se intampla sa fii pus in situatii neplacute, asta te poate zdruncina sau poate fi sutul in fund de care aveai nevoie ca sa te trezesti. Asta e semnul ca nu iti traiesti viata pe care ti-o doresti. Si atunci ce trebuie sa  faci?


Constientizeaza faptul ca nu e ceea ce vrei in viata ta .
Identifica ce anume te calca pe nervi . 
Intreaba-te mereu : Daca nu vreau asta, ce anume vreau cu adevarat ??
Mereu ramai calm , respira , ia-ti "la revedere" si pleaca , PUR SI SIMPLU.  


Dar nu te linistii , asta nu e de ajuns . Faptul ca ai fugit de ceva nu inseamna ca nu o sa te prinda din urma . Trebuie sa te duci dupa ce anume vrei sa schimbi , fara sa te uiti inapoi . Asa ca ramai cu furia pe care ti-ai generat-o si transform-o in actiune .
Oamenii valorosi nu sunt apreciati la adevarata lor valoare, si atunci pleaca ,cauta pe alcineva care sa le aprecieze munca cu adevarat .

Oamenii valorosi "se vad" doar atunci cand nu mai sunt prin preajma .

Saturday, 13 July 2013

Nu-ti pierde speranta.



"Uneori,viata te loveste in cap cu o caramida. Nu-ti pierde speranta. .Trebuie mereu sa aflati ce iubiti si ce va place . Asta este valabil atat pentru viata profesionala , cat si pentru cea personala . Munca va ocupa o mare parte din viata si singurul mod in care puteti fi complect satisfacuti este sa faceti ceea ce considerati voi o meserie grozava . Iar singura modalitate prin care ai o meserie grozava e sa faci ce iti place . Daca n-ati gasit-o inca , mai cautati , nu va resemnati. La fel cum se intampla si cu celelalte probleme de pe suflet , veti sti cand ati gasito . Si , la fel ca o relatie ,devine din ce in ce mai buna pe masura ce trec anii . Asadar cautati in continuare , nu va resemnati !!!
Faptul ca stii mereu ca vei murii intro buna zii este "unealta" care te va ajuta  sa iei decizii importante in viata .Pentru ca aproape totul  ,asteptarile ,mandria , frica de rusine sau esec , sunt lucruri care palesc in fata mortii, lasand loc doar pentru ceea ce este cu adevarat important .
Amintindu-ti ca vei murii este cea mai buna metoda pe care o cunosc eu de a evita capcana care te face sa crezi ca ai ceva de pierdut . Nu exista niciun motiv pentru care sa nu iti urmezi inima .
Nimeni nu vrea sa moara , nici macar oameni care vor sa ajunga in rai nu vor sa moara ca sa ajunga acolo . Cu toate astea , moartea este destinatia pe care o inpartim cu totii. Nimeni nu a scapat de ea . Si asa si trebuie , pentru ca Moartea este ,foarte probabil , cea mai buna inventie a Vietii. Este agentul de schimbare a vietii , ea ii "curata" pe cei batrani si face loc noului . Deocamdata , noul sunteti voi, dar intr-o buna zi, nu foarte indepartata de cea de azi , veti deveni treptat cei "vechi" si veti fi "curatati" . Imi pare rau ca sunt dramatic,dar cam asa e .
Timpul vostru este limitat, asa ca nu-l irositi traind in locul altcuiva .Nu fiti prinsi in dogme , care inseamna sa traiti cu rezultatele gandirii altor oameni . Nu lasati "zgomotul" creat de opiniile altora sa va distraga de la vocea voastra interioara . Si , cel mai important , aveti curajul sa va urmati inima si intuitia . Ele stiu , cumva , ceea ce vreti sa deveniti cu adevarat . Tot restul este secundar . "
                                                                                                                                              
                                                                                                                                 "  Steve Jobs "

E nedrept



Lumea întreagă e construită pe un set de valori educate, propagate, şi păstrate pentru o structură socială care pare…să meargă. Structura care în imperfecţiunea ei dă naştere la alte imperfecţiuni , şi una din cele mai frecvente e nedreptatea. Dar de fapt, ce e nedreptatea?

Când răneşti pe cineva, îi faci o nedreptate. Se spune că acela care îţi face o nedreptate nu rămâne cu o datorie pentru tine, ci cu o pierdere pentru sine. Proverb preventiv. Lumea e legată de tot ceea ce învaţă şi se foloseşte de toate mijloacele pentru a ajunge mai departe, pentru a îndeplini scopuri, iluzii, false realizări, sau forme contextuale de plăcere. Dar nu există forme absolute nici ale dreptăţii, nici ale nedreptăţii. Nimeni nu e ‘îndreptăţit’ să decidă pentru toţi, deşi se întâmplă mai des decât am vrea să acceptăm. Părinţii decid pentru noi ce drum educativ să urmăm, fără să înţelegem că această constrângere va fi definitorie pentru personalitate noastră în viitor. Într-un fel, ne fac nedreptate dându-ne un drum conform setului de valori şi principii adoptate la rândul lor de la alţii. Un fenomen de constrângere şi închegare a societăţii bazată pe relaţii de asemănare, de risipire a temerilor personale de a fi ‘altfel’ , de a nu te putea integra într-un cerc doar pentru că eşti ‘diferit’ şamd. Dar şi atunci, dacă simţim apartenenţa aceea, nu e de fapt o altă idee dedusă din dependenţa socială? Acea plăcere de a mai avea pe alţii ca tine alături, nu este tot un rezultat al acestei nevoi educate de a căuta complezenţă, acceptare, asemănare, adictie?

Ador experimentele. Şi cel mai recent este acela de a mă îndepărta de ceilalţi şi de a lăsa la o parte mult din ceea ce mi s-a spus că e drept, şi să descopăr ce e drept pentru MINE. Trăiesc pentru mine. Mi s-a dat viaţa pentru a-i găsi un rost, pentru a o trăi, pentru a duce o misiune la capăt? nu ştiu, pentru că mult din ceea ce sunt a fost deja programat în mine. Ştiu doar că orice ar fi, trebuie să descopăr singur.

Şi aşa mi s-a spus că sunt nedrept . Că nu mă gândesc la alţii. Că unii suferă din cauza răcelii şi a distanţării. Acelaşi mecanism egoist care mă conduce pe mine să-mi văd rostul, e cel care mă critică acum că mă desprind de alţii. Cum? simplu. Lumea nu are nevoie de noi decât din egoism, nu pur, ci antrenat, antecreat, dependenţă falsă, aprocrifă . Nu te vreau lângă mine pentru că eşti nemaipomenit. Te vreau lângă mine pentru că din ‘nemaipomeneala’ ta fur şi eu puţin. Mă simt mai ‘nemaipomenit’. ‘Învăţ’ de la tine, pentru că tu ‘ştii’. Te ascult pentru că ai ‘experienţă’. Totul, dar absolut totul se aplică în cadrul acestor reguli prestabilite de alţii , de milenii pentru cei care sunt, au fost, şi pentru cei care nici nu s-au născut.
Oamenii poartă ochelari de cal, marea lor majoritate. Văd doar ce li se aşterne şi nu deschid ochii la ceea ce este şi în jur. Poate eu nu vreau să fiu ca tine, poate NU SUNT ca tine.
Thursday, 11 July 2013

Perfect fără tine

Femeile nu stiu ce vor

Articolul asta putea avea orice alt titlu, dar concluzia era aceeasi... si anume ca femeile nu stiu ce vor. Ca si specie, femeile au aceleasi caracteristici psihologice, fiziologice, mama dracului... ca si barbatii. Doar ca ele, cred in sinea lor, ca au evoluat odata cu societatea in care traim. E foarte bine daca s-a intamplat asta, dar sa se decida ce, cum, unde, si de ce... pe cand ele nu sunt capabile sa faca asta. Ele au nevoie de o gramada de lucruri, nu neaparat materiale... iar cand vine vorba de senzatiile femeii, atunci apare marea problema. Femeia nu stie ce vrea, pentru ca nu gandeste logic si rational. Sa va dau cateva exemple...

Daca esti genul de om mai tacut, de ce esti asa? De ce dracu' nu vorbesti mai mult, de ce nu o bagi in seama? Daca esti mai vorbaret, de ce nu taci, ce mama dracu', doar ea sa te asculte?... incepi se o plictisesti, nu e bine!
Daca nu o suni prea des, sau macar atunci cand isi doreste ea, e clar, nu te intereseaza persoana ei, iar daca tu n-o bagi in seama, ea de ce ar face asa? Daca o suni sau ii trimiti sms-uri, de ce n-o lasi sa respire?... esti prea insistent bai baiatule!

Daca s-a intamplat sa intarzii la intalnire, esti un mare porc, nesimtit, cretin, idiot si etc etc... toate astea pentru ca ai facut-o sa astepte. Daca ajungi mai devreme si se intampla sa o mai astepti si in ploaie sau frig, esti fraier. Daca ai noroc sa fie soare afara, esti tot un fraier. Ce fraier esti! Fraiere!

Daca esti de acord cu ea, e prea usor, nu-i place, te lasi moale, unde iti e tupeul Gogule? Ce esti tu, barbat sau carlig de rufe? Daca te-a pus dracu' si nu esti de acord cu ea, esti un prost pentru ca nu-i intelegi argumentele ei hipersupermega logice, fraiere!... ba nu fraiere, retardule!!!

Daca esti genul care nu prea se cearta intr-o relatie, nu esti palpitant, e de rahat relatia... nu mai merge. Daca te certi cu ea, e clar... ai pe alta si esti un nenorocit! Daca o cauti noaptea cand tu ca prostu' chiar te gandesti la ea, inseamna ca n-ai somn si vrei doar sa intretii raporturi sexuale .
Daca nu o cauti, inseamna ca deja ai pe alta cu care sa intretii raporturi sexuale (buru-buru pentru salbatici)!
Daca ii spui ca o iubesti, ori e prea devreme ori vrei doar sa te culci cu ea, si nu e pregatita pentru asta. Daca nu-i spui, insemna ca-ti bati joc de sentimentele ei, lache ce esti!!!

Daca nu faci toate astea, esti un fatalau! Daca te imbraci elegant si ai grija sa arati bine ori de cate ori iesi pe strada... inseamna ca o faci cu un scop, sa te vada altele, nu? Daca te imbraci aiurea, o faci de rusine... si iar nu e bine!

Mai sunt acele femei, catalogate ca fiind “dive” care “nu” sunt de nasul tau ,care te judeca imediat dupa infatisare… si care se considera superioare fata de rasa umana , acele femei care il asteapta pe acel ” fat frumos pe un cal alb”….si tu esti doar un “vreau ceva mai bun ” .
Ele sunt acele “experte” care stiu totul care nu cedeaza niciodata atunci cand considera ca au dreptate( batman ,batman) . Sunt acele “suparate pe viata” care dupa o relatie esuata de X ani , considera toti barbatii ca fiind niste porci . Diva din această tipologie își testează urmatorul posibil partener în mod constant și îl obosește până acesta pleacă, apoi se laudă pentru instinctul său excelent.( vaii ce performanta ) ..penibil

Din nefericire pentru ele ,aceste “dive” se “trezesc” odata cu trecerea anilor atunci cand încep să-și simtă ceasul biologic cum ticăie tot mai puternic si atunci devin cu adevărat disperate, gata să ajungă în fața altarului cu orice bărbat, indiferent de compatibilitate.
M-as putea “mandrii” cu faptul ca si eu am astfel de “specimene” prin lista mea personala de facebook (care nu e numeroasa) . Ele sunt acele dive care posteaza pe wall acele citate “sweet” de genul “dragostea adevarata nu exista” ………si ca “toti barbatii sunt niste porci care vor doar sex” …….penibil.

Nu am pretentia sa se “simta” acele “dive” deoarece stiu ca nu o vor face (nu se vor cobora ele la un asemenea “nivel")

Speranta este cea mai buna vindecare

Sa nu te lasi descurajat de nimeni.Sa fii mereu asa cum vrei. Lupta, fii stapan pe situatie. Nu ceda deloc. In final stradania ta nu va fi in zadar. Sadeste din timp aspiratiile si fii staruitor. La sfarsitul unei zile grele vei stii ca ai mai adaugat putin cate putin in "gradina ta de dorinte mari" .Si uite asa an de an,de truda si lupta se vor materializa in bucuria de a-ti vedea visul implinit. Nu te lua dupa nimeni , nu lasa pe oricine sa iti dea sfaturi. Doreste-ti acel lucru dupa care tanjesti,si nu te descuraja.Sigur vei reusi cu putina incredere.

Orice lucru Dumnezeu il face frumos la vremea lui.Viata e trista cate o data si plictisitoare dar alteori e amuzanta. Nu iti trebuie decat cateva intamplari hazlii si mute boacane trasnite de care sa iti amintesti mereu.Nu te hrani cu amintiri ce nu mai au rost. Gandurile indelungate se transforma in obsesie.
Nu te prosti gandindu-te ca ce ai pierdut nu se va mai intoarce, aspira la ceva mai mult,la ceva mai bun. Cateodata simpla asteptare aduce marea bucurie.
Nu e dreptul nostru sa stim totul si de ce s-a intamplat asa. Nu apela la solutii din afara ta. Trebuie sa ai putere sa ierti.
Pastram in noi sclipiri de vesnicii,suntem speciali, copii de Dumnezeu. Ajutorul sigur va veni daca pastram doar ganduri bune,curate. Dumnezeu ne-a creat.Fiecare bataie a inimii Dumnezeu o o stie.
Nu pastra in locasul ei doar ura si razbunare.
Hia e timpul!!! Chiar acum: inveseleste-o cu cele mai frumoase clipe iubind pe cei din jur.

"In inima ta sa nu existe manie ci doar dragoste!!Sa nu existe amaraciune ci doar gustul dulce al biruintei! Sa nu existe mandrie ci sa traiesti in smerenie.Sa nu ai o inima mahnita ci sa fie vesela.


Tuesday, 9 July 2013

Cum dracu sa mai faci un copil cu 1500 de ron pe luna ???

Cum sa mai faci un copil in Romania cu un salariu de 1500 de ron pe luna ?? Ce ii oferi in astfel de conditii ?? Asta e o intrebare pe care ne-o punem cu totii . Vorba lui Radu Banciu , mai bine nu mai faci, decat sa chinui un copil in societatea asta fara perspectiva si fara viitor . Ce sa mai zici de concedii ???Intr-un oras mic cum e Resita daca ai 1500 de ron pe luna probabil niciodata nu o sa poti sa mergi in concediu .Unde poti sa mergi in concediu stiind ca tu ai 1500 de ron pe luna iar in conditile astea un weekend la mare costa in jurul a 1000 de ron . Ce sa faci ??? Dormi pe plaja ?? Nu mai platesti intretinerea ??? Iti faci rate la banca ??? Sunt multi oameni care traiesc in " basme" si care "nu vad" lucrurile astea, chiar daca si ei sunt in aceeasi situatie . Se dau mari patrioti dar ei nu vad ce se intampla in tara asta ,s-au poate ca vad dar nu o arata deloc . Cum dracu sa mai traiesti aici ??? Sa-ti intemeiezi o familie sa fi fericit ???  E imposibil
Saturday, 6 July 2013

Promovarea prostiei in exces

De ce am ajuns sa promovam prostia la maxim ??? Nu exista seara in care sa nu dau din greseala peste un scandal la tv s-au de vreo asa zisa vedeta care se "vinde" pe sticla pentru un pumn de galbeni . Copii nostri ce invata de la astfel de oameni ??? Zi de zi se promoveaza pe sticla si pe internet aceleasi nulitati umane si nu stiu de ce . Ce ma intereseaza pe mine ca o anume "Bianca Dragusanu si-a pus botox " ???  De ce nu se intreaba nimeni : "ce a facut aceeasta femeie pentru Romiana?? " de merita sa fie atat de mult promovata ??? Cine este ea ca om ???? A scris 70 de carti ??? A luat vreun premiu Nobel ??? Ma intristez cand vad astfel de lucruri care par ca nu se mai termina niciodata . Cum pot eu sa sper la o Romanie mai buna in halul acesta ??? Suntem cetateni europeni , cerem sa fim respectati dar noi nu ne respectam pe noi insine , ce pretentii sa mai avem atunci ?


Eram pe facebook chiar acuma si am dat peste duduia de mai sus . Si nu stiu, cine e ea ?? ce a facut ea pentru mine ?? de ce trebuie sa-mi pese ca o astfel de femeie a fost data afara de parinti . CIne e ea??? inca odata intreb , poate ma lamureste si pe mine cineva . Asa ne educam noi copii??? Am mai vazut cum se promoveaza diverse cupluri ,ea tinerica 20 de ani el mosneag 55 de ani . Ce aratam cu asta??? Ne invatam fetele sa devina curve de pe bancile scolii si le pregatim pentru un mosneag plin de bani ?? Asta e educatia pe care noi le-o dam fara sa ne dam seama . Aratand asta la tv nu facem alceva decat sa promovam astfel de oameni si lasam impresia ca "asa e bine" .Mai grav este faptul ca am observat ca s-au facut si emisiuni cu profil de scandal in care se vorbeste doar de asa ceva .
E trist ca au ajuns oamenii sa se uite la astfel de nulitati ,oameni cu salarii de 800 de ron pe luna iar aceste "vedete" sunt platite cu 1000-1500 de euro pe seara .  Urmand acest drum probabil nu ne vom schimba niciodata si vom continua sa mergem pe el la nesfarsit ca un om legat la ochi intr-un labirint din care nu gaseste iesirea .

Friday, 5 July 2013

In Negura Noptii

E una din povestile care ma impresionat atunci cand am citito prima data, iar zilele astea, din greseala am dat din nou peste ea . De aceea imi doresc foarte mult sa o inpartasesc cu voi, cu cei ce nu o stiu, si de ce nu si cu cei ce o stiu si au citito .  Lectura placuta !

Acum douăzeci de ani, lucram ca taximetrist, ca să mă întrețin. Într-o noapte, cînd am ajuns la o comandă, la 2:30 AM , clădirea era în întuneric, cu excepția unei singure lumini, la o fereastră de la parter…În asemenea circumstanțe, mulți taximetriști ar claxona o dată sau de două ori, ar aștepta un minut și apoi ar pleca. Dar am văzut prea mulți oameni care depindeau de taxi ca fiind singurul lor mod de transport. Dacă nu mi se părea un pericol, întotdeauna mergeam la ușă. Deci, am mers și-am bătut la ușă .. -” Doar un minut”, răspunse o voce firavă, a unei persoane mai în vârstă. Auzeam ceva tras de-a lungul pardoselii. După o pauză lungă, ușa s-a deschis. O femeie mică de statură, în jur de vreo 80 de ani stătea în fața mea. Purta o rochie colorată și o pălărie mare cu o panglică de catifea prinsă pe ea, ca o femeie dintr-un film din anii ’40. Lângă ea era o valiză mică de plastic. Apartamentul arăta ca și cum nimeni n-ar mai fi locuit acolo, de ani de zile. Tot mobilierul era acoperit cu cearșafuri. Nu găseai niciun ceas pe pereți, nici bibelori sau alte lucruri pe rafturi. Într-un colț era un panou plin cu poze, protejat de un suport de sticlă.
 

- Ați putea să îmi duceți bagajul până la mașină? zise ea.
 

Am dus valiza la mașină și apoi m-am întors să o ajut pe femeie. Ea m-a luat de braț și am mers încet spre mașină. A continuat să-mi mulțumească pentru amabilitate.
 

- Nu e mare lucru, i-am zis eu. Doar încerc să-mi tratez pasagerii în felul în care aș vrea ca mama mea să fie tratată.
 

- Oh, sunteți un băiat atât de bun! zise ea.
 

Când am intrat în mașină, mi-a dat o adresă și apoi m-a întrebat :
 

- Ai putea să conduci prin centrul orașului?
 

- Nu este calea cea mai scurtă, am răspuns eu rapid.
 

- O, nu conteză, spuse ea. Nu mă grăbesc. Eu acum merg spre azil…
 

M-am uitat în oglinda retrovizoare. Ochii ei erau scânteitori….
 

- Nu mi-a mai rămas nimeni din familie… a continuat ea. Doctorul spune că nu mai am mult timp…. În tăcere, am căutat ceasul de taxare și l-am oprit.
 

- Pe ce rută ați vrea să merg?, am întrebat.
 

Pentru urmatoarele două ore am condus prin oraș.  Mi-a arătat clădirea unde, odată, ea lucrase ca operator pe lift. Am condus prin cartierul unde ea și soțul ei au locuit când erau proaspăt căsătoriți. M-a dus în fața unui magazin cu mobilă, care odată fusese o sala de bal, unde obișnuia să meargă la dans, pe vremea când era fată. Câteodată mă ruga să opresc în fața unor clădiri sau colțuri de stradă și să stau cu ea acolo în întuneric, contemplând în tăcere.
 

Cum prima rază de soare s-a arătat la orizont, mi-a spus dintr-o dată:
 

- Sunt obosită… Hai să mergem.
 

Am condus în tăcere, spre adresa pe care mi-o dăduse.Era o cladire ieftină, o casă mică, cu un drum de parcare care trecea pe sub o portiță. Doi oameni au venit spre taxi, cum am ajuns acolo. Erau atenți și concentrați aspura fiecărei mișcări pe care o făcea femeia. Am deschis portbagajul și am dus micuța valiză până la ușă. Femeia fusese deja așezată într-un scaun cu rotile.
 

- Cât vă datorez?, a întrebat ea, în timp ce-și căuta portmoneul.
 

- Nimic, am zis eu.
 

- Dar trebuie și tu să te întreții….
 

- Nu vă faceți griji…sunt și alți pasageri, am răspuns eu.. Aproape fără să mă gândesc, m-am aplecat și i-am dat o îmbrățișare. Ea m-a strâns cu putere.
 

-I-ai făcut unei femei în vârstă un mic moment de bucurie, spuse ea. 

Mulțumesc.
 

I-am strâns mâna și apoi am plecat în lumina dimineții. În spatele meu, o ușă se închisese… Era sunetul de încheiere al unei vieți…. Nu am mai luat alți pasageri, în tura aceea de lucru.
 

Am condus, pierdut în gânduri… Pentru restul zile, de-abia puteam vorbi. Ce ar fi fost dacă femeia aceea ar fi dat peste un taximetrist mânios sau unul care ar fi fost nerăbdător să-și termine tura?… Ce-ar fi fost dacă aș fi refuzat să iau comanda, sau doar să claxonez o dată și apoi să plec?..
Uitându-mă în urmă nu cred ca am facut ceva mai important în întreaga mea viață.Suntem tentați să credem că viețile noastre se învart în jurul unor momente mărețe.Dar adesea aceste momente mărețe ne iau prin surprindere – frumos împachetate în ceea ce alții ar considera ceva neînsemnat. Viața aceasta s-ar putea să nu fie petrecerea pe care o speram, dar cât timp suntem aici, putem să dansăm. În fiecare dimineață când deschid ochii, îmi spun: Ziua de azi este o zi specială!
Amintiți-vă asta, prietenii mei: nu ne mai putem întoarce niciodată înapoi, acesta e singurul Show pe care îl jucăm. Tratează oamenii în felul în care ai vrea TU să fii tratat !!!


ORICUM, EU VĂ IUBESC PE TOłI, PENTRU SIMPLU FAPT CĂ EXISTATI SI AM CU CINE SĂ AM UN SCHIMB DE OPINII, SI CA MI SUNTEłI DRAGI CU TOATE CĂ PE UNII DINTRE DUMNEAVOASTRĂ NU VA CUNOSC. DAR ASTA NU CONTEAZA!
Thursday, 4 July 2013

La spital .....in Romania





Povestea pe care urmeaza sa v-o povestesc sa petrecut anul trecut prin 2012 dar mereu imi aduc aminte de ea ca si cum ar fi ieri . Tin minte ca am avut ceva probleme de sanatate pe care le-am tot amanat si amanat pana in momentul in care am zis "STOP" e momentul sa merg sa ma consulte un medic . Era Joi , m-am trezit foarte devreme, cred ca era ora 7 si ceva , am zis in sinea mea " hai sa rezolv problema asta care ma macina de ceva timp" . Plec de acasa hotarat sa merg la sectia de urgente, deoarece consideram ca este o problema oarecum delicata si care necesita o atentie mai deosebita iar analizele se vor face mult mai repede . Ajung in spital ,in fata mea o usa mare din pvc pe care scrie albastru pe alb "urgente" . Intru frumos inauntru , salut lumea cu respect de buna dimineata dar.... spre "surprinderea" mea nu primesc nici un raspuns. Nu ca nu ar fi nimeni inauntru , ba din contra, erau vreo patru doamne in halat verde inchis ,probabil asistente ,alaturi de inca doi domni, la fel in halate de aceeasi culoare ,verde inchis . Imi zic in sinea mea ca : "probabil nu m-au vazut si ca sunt super ocupati ". Ok , trecem peste , ma apropii de ei mai "curajos" ajung in fata unui pupitru unde vad doua dintre cele patru asistente foarte concentrate la un calculator . Reusesc "din greseala" sa trag cu ochiul la monitorul captivant si imi dau seama ca cele doua asistente erau "furate" de mirajul jocului Solitaire. Zambesc umpic, cand vad lucrul acesta iar una dintre cele doua vede asta si ma intreaba : "ce doriti ??? ce probleme aveti??? " Ii explic frumos problema mea pentru care am venit aici , imi ia cartea de identitate si ma invita frumos sa astept pe scaunul care era la vreo 4 metri de pupitrul cu pricina, cica o sa vina un doctor si la mine . OK , i-au loc ,era vreo 8 si 10 timp in care astept sa vina un doctor sa ma consulte respectiv sa ma trimita la analize . Minutele trec si trec si trec si nimic . Asteptam de vreo 30 de minute si nimic , nu apare nici un doctor . In jurul orei 9 ...in sfarsit vad si doctorul care se indreapta spre pupitrul celor doua asistente . Bolboroseste ceva in soapta dupa care vad ca se indreapta spre mine si imi zice : "domu ???? ce probleme are ??? " . Incep sa ii explic ce probleme am ,ce ma supara ,si primesc un raspuns de genul : "nu e de competenta mea asta ...trebe sa vina colegul meu care se va ocupa de dumneavoastra " . "Bun, zic eu , dar unde e acest doctor ????  a fost de garda toata noaptea si e sus in cabinetul dansului , probabil se odihneste " asta e raspunsul pe care il primesc de la o a treia doamna asistenta care se perinda pe acolo . Pe moment nu intaleg semnificatia " e sus se odihneste" imi pun intrebarea : "eu aici unde sunt ??? la hotel s-au la spital " . "Pai si nu puteti sa mergeti sa vedeti cand poate dansul sa coboare jos???" intreb aceeasi asistenta . Nu primesc nici un raspuns o vad ca paraseste incaperea lasandu-mi de intales ca s-a dus la domnu doctor sa il anunte ca are pacienti jos care il asteapta . Ok , i-au din nou loc s-a facut ora 9 si 30 astept deja de 1 ora si 30 de minute incep sa ma simt penibil . Se deschide usa , un alt pacient intra ..este trimis sa ocupe locul de langa mine . Din cate am intales dansul era mai grav ca mine, se vaita ca are dureri groaznice de cap si ca puroiaza pe nas . Astept , astept dupa 20 de min apare asistenta plecata in "delegatie" dupa domnu doctor . " Stiti am vorbit cu domnul doctor , o sa sune dansul aici la noi cand puteti sa urcati sus la dansul in cabinet" asta e raspunsul pe care il primesc de la tanti asistenta .  OK, deci trebuie sa astept ..deci nu ma clintesc de pe scaunt . Trec vreo 10 minute si observ ca discutile asistentelor incep sa degenereze de la discutii profesionale la discutii de genul : "vai draga ai vazut aseara Oana Zavoranu iar s-a certat cu maicasa " sau "trebe sa ma duc la coafor am o prietena buna de-a mea care tunde foarte bine" .Deja ma simteam in plus , se facuse ora 10 si jumatate . Pana la urma imi fac curaj si intreb din nou asistenta de domnu doctor , aceeasta da din cap lasand sa se intaleaga ca nu stie . Ies umpic afara la aer sa ma linistesc , poate intre timp apare si doctorul meu . Intru inapoi imi ocup scaunul , nimic schimbat ,dar observ ca scaunul de langa mine e gol . Cel de langa mine "disparuse" nu stiu ce s-a intamplat cu el ..plecase intre timp..nu stiu . O doamna in varsta cu o perfuzie in mana sta pe un pat la vreo 8 metri distanta de mine . Da semn ca ar vrea sa zica ceva dar nu o baga nimeni in seama . La un moment se deschide usa , cu pasi marunti isi face aparitia un batranel asa la vreo 70-75 de ani ,ajunge si el la pupitru si asteapta sa fie bagat in seama . Cu un glas domol il aud cum ca a venit pentru a i se face o injectie . Una din asistente i da replica :" matale mergi pe patul acela si dezbracate vin eu la tine sa iti fac injectia " . Batranelul se indreapta usor ,usor catre pat ....cred ca facuse 1 minut pana acolo deoarece se misca foarte greu . Dupa 5 minute observ o asistenta  ce se duce sa-i aplice batranelului injectia dorita . Dupa injectie batranelul da sa plece usor, usor iar atunci cand ajunse la usa surpriza , o asistenta il opreste si ii spune : " matale trebuie sa platesti o taxa pentru injectie , injectile se platesc cu 5 ron"  eu eram in continuare tacut pe scaunul meu asteptand doctorul . Batranelul cu mana tremuranda cauta in portofelul dansului bancnota de 5 ron .Scoate dupa 30 de secunde o bancnota de 5 ron inpachetata bine ..semn ca probabil aia erau singurii lui bani . Se facuse ora 11 ,doctorul meu nu mai suna si eu tot asteptam . Cu nervi la maxim ,obosit ,tradat ma ridic in picioare si hotarasc sa plec . Cer asistentei actul de identitate iar aceeasta imi spune : " ne paree foarte rau nu mai puteti sa asteptati va rog ?? " eu nervos ii raspund doamnei : "doamna draga ,nu mai pot sta trebuie sa ajung la serviciu" si din nou "ne pare rau , ne pare rau " . Ma simteam de parca eram intr-un magazin cautand un produs pe care vanzatoarele nu il aveau si de fiecare data imi raspundeau mereu cu : "ne pare rau nu avem " . Ies pe usa spiutalului dupa circa 3 ore si 30 de minute simtinduma :  inselat, mintit, prostit in propria mea tara de niste oameni care lucreaza intr-o institutie la care contribuim fiecare prin taxele pe care le platim luna de luna .
Astept comentariile voastre la sectiunea de comenturi .